Am obosit să mă tot caut! Uneori am sezaţia că am rămas suspendată undeva, la graniţa dintre trecut şi viitor, şi, totuşi, nu în prezent. Nu mai pot fi ceea ce am fost, dar vreau să cred că pot răscoli după anumite "bucăţele" îngropate de vremuri, reprimate de atâţia ani, care încă licăresc şi cer cu disperare readucerea la viaţă!
... ... ... ... ... ... ... ...
Nu aş vrea să ţin universul în palme, ci aş vrea sa-mi găsesc locul în univers, să fiu parte din el, acolo unde doar eu aş putea fi, şi nimeni altcineva!
Aşa aş vrea
să îmi cuprind făptura,
s-o iau şi s-o arunc ...
pe undeva,
şi să revină când va şti ce e cu ea!
Aşa aş vrea
să îmi cuprind făptura,
s-o iau şi s-o arunc ...
pe undeva,
şi să revină când va şti ce e cu ea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu